LiveBiz
Câinele găsit plângând de durere sub o maşină se vindecă complet şi îşi găseşte fericirea

Câinele găsit plângând de durere sub o maşină se vindecă complet şi îşi găseşte fericirea

LiveBiz » Animale » Câinele găsit plângând de durere sub o maşină se vindecă complet şi îşi găseşte fericirea

Un căţeluş bolnav şi trist se adăpostise sub o maşină pentru a-şi plânge durerea, până când nişte eroi au sosit pentru a-i oferi o a doua şansă şi a-i schimba viaţa.

Nevoile diverselor creaturi sunt evidente şi cum ar arăta societatea noastră dacă nimeni nu ar fi interesat să-i ajute pe cei mai nevoiaşi? Să sperăm că aceasta va rămâne o întrebare fără răspuns atâta timp cât încă mai există oameni care decid să iasă din zona lor de confort pentru a-i ajuta pe alţii.

La fel cum s-a întâmplat şi în cazul acestui căţeluş care a impresionat-o pentru totdeauna pe una dintre salvatoarele venite să-i acorde primul ajutor.

Karla Solís a salvat un căţeluş de pe străzile din Tijuana, Mexic, mai exact de sub o maşină unde tremura de frig şi frică, într-o stare cu adevărat jalnică. Pe lângă malnutriţie, câinele avea probleme grave cu pielea.

Ochii lui, resemnaţi după atâta amar şi suferinţă, au atins-o cu adevărat pe tânăra care l-a luat imediat în braţe pentru a-l ajuta să se liniştească.

Privirea lui abătută dezvăluia o viaţă plină de dezamăgiri.

Micul animal, pe care a decis să-l numească Elliot, a trebuit să petreacă câteva luni pentru a se recupera. Nu numai pielea i-a fost grav afectată, dar şi inima şi din acest motiv Karla a trebuit să înceapă lungul proces al vindecării prin a-i câştiga încrederea.

Deşi câinele nu era agresiv, părea să nu mai aibă niciun interes de a mai trăi.

Chipul trist al patrupedului era sfâşietor, dar Karla a ştiut să-l înveselească. Pe lângă faptul că l-a reabilitat, tânăra a stabilit o legătură puternică cu Elliot care i-a devenit cel mai fidel tovarăş.

Karla a început să-i vindece rănile şi să-i dea medicamentele prescrise după ce medicul veterinar a stabilit că are Ehrlichioză, o infecţie transmisă de căpuşe.

Elliot avea nevoie de timp pentru a face progrese spre însănătoşire.

Pe tot parcursul recuperării Karla a fost tot timpul lângă de el, dar când a venit momentul, a ştiut că trebuie să-i găsească familia pe care ea nu era în măsură să i-o ofere.

Drept urmare, a luat legătura cu Becky Moder, o mare iubitoare de animale care se ocupă de adopţii. Această bună samariteană nu numai că a ajutat-o ​​pe Karla cu actele, dar a investit proprii bani în recuperarea căţeluşului.

Toţi erau convinşi că în cele din urmă îi vor găsi familia ideală.

Blana lui Elliot începuse să se regenereze, mai întâi sub formă de puf, apoi a devenit deasă şi cărămizie. Când Elliot a fost suficient de sănătos pentru a putea să fie dat spre adopţie, Becky le-a oferit o călătorie gratuită din Mexic la San Diego, pe care Karla a acceptat-o fără să stea pe gânduri. Până la urmă era şansa câinelui de a-şi găsi familia mult dorită.

Elliot a călătorit în Statele Unite şi a fost întâmpinat de voluntarii „The Barking Lot Rescue (TBLR)”, o organizaţie cu sediul în El Cajon, Florida.

La adăpostul celor de la TBLR, Kim Forest şi prietena lui l-au cunoscut pe Elliot, iar acest cuplu iubitor a decis să-l primească cu braţele deschise în familia lor.

La acea vreme, căţelul nu mai aducea cu nimic din ce fusese în perioada când se ascundea sub maşină.

Karla nici că putea fi mai fericită de schimbarea pe care o suferise Elliot, pe care noua sa familie l-a redenumit Asher.

Deşi Karla sau Becky şi-ar fi dorit ca Elliot să rămână alături de ele, cu durere în suflet au ştiut că trebuie să cedeze pentru a ajuta animalul până la final.

Aşa au gândit cele două salvatoare când l-au predat pe blănos.

Experienţa cu acest căţeluş pe care Karla l-a salvat de pe străzi a determinat-o pe tânără să se implice şi mai mult în lupta pentru salvarea animalelor. Karlei îi este greu să înţeleagă cum pot trăi unii oamenii cu spatele la această realitate, dar acum ştie că oricând poate face ceva mai mult pentru a ajuta şi este hotărâtă să continue în această direcţie.

Cât despre Asher, el a şi-a revenit complet, arătându-le tuturor partea sa jucăuşă, dar totuşi calmă, a personalităţii sale.

„Am descoperit că îi plac foarte mult animalele mele de pluş. A început să se joace cu ursuleţii, iar acum adoră să alerge după orice jucărie care face sau nu zgomot. Aceasta este activitatea sa preferată.”

Ori de câte ori Asher iese din casă, aspectul său impunator, dar mai ales blana roșie și pufoasă atrag toate privirile.

„Oriunde am merge, cineva vrea să ne întrebe despre el. Este foarte distractiv că reuşeşte să atragă atâta atenţie pentru că o merită”, a spus Forrest. „A trecut prin multe momente dificile în primii cinci ani de viaţă, aşa că suntem foarte fericiţi pentru el. Prezenţa lui ne umple inimile de bucurie.”

„Sincer, de acum nu mi-aş mai putea imagina viaţa fără el”, a concluzionat Forrest.

Oricare dintre noi poate fi un înger în viaţa unui animal. Haideţi să nu le întoarcem spatele şi să molipsim pe toată lumea cu spiritul de a ajuta cele mai vulnerabile fiinţe din societate. Împreună suntem mai buni!

Ţi-a plăcut acest articol?