„Nu putea nici măcar să deschidă ochii, deoarece acarienii îi invadaseră pleoapele”, a declarat Morales, fondatoarea Proiectului Animal Friends, pentru The Dodo. „Trebuie să fi fost atât de înfricoşător să nu poată vedea. Era singur şi foarte slăbit pentru că nu găsea hrană.”
Morales, care a găzduit zeci de pisici abandonate şi bolnave de-a lungul anilor, a creat o zonă de carantină pentru motan în baia ei, unde a început să-l hrănească cu mese regulate şi să-l trateze cu antibiotice. Cotton avea mâncărimi severe şi acest lucru îi provoca un mare disconfort – dar după câteva zile de tratament, starea lui generală a început să se îmbunătăţească.
„A fost minunat să-i pot vedea corpul tensionat începând să se relaxeze”, a spus Morales. „În cele din urmă a putut să se odihnească fără a se mai scărpina prea mult”.
Deşi Cotton nu putea să îşi vadă salvatoarea, el a avut încredere totală în Morales. Era atât de răbdător în timp ce femeia îi aplica în fiecare zi creme şi ulei de nucă de cocos pe pielea sa iritată şi aştepta momentul să o poată vedea pentru prima dată. Starea lui Cotton a continuat să se îmbunătăţească. Apoi, după aproape două luni de îngrijire constantă, s-a întâmplat ceva incredibil.
Cotton a deschis ochii – şi chiar putea să vadă!
Nu numai că ochii lui Cotton erau acum vindecaţi, dar arătau de-a dreptul impresionant. Un ochi era albastru strălucitor, în timp ce celălalt era maro deschis.
Pe măsură ce lunile au trecut, Cotton a depăşit în cele din urmă toate problemele sale de sănătate şi arată ca un motan complet diferit.
Morales era uimită. Cotton avea o nouă energie pentru că îşi dorise atât de mult să vadă lumea din jurul său, după ce a fost incapabil să deschidă ochii atât de mult timp. Nimeni nu ştie cât de mult a stat fără vedere, dar probabil era aşa de multe luni.
„Credeam că este orb şi că va rămâne astfel pentru totdeauna”, mărturiseşte Morales. Veterinarul a crezut că, chiar şi atunci când ochii i se vor deschide, vederea i-ar putea fi afectată – dar nu a fost deloc aşa. Însănătoşirea lui Cotton fost pentru toţi o surpriză minunată. Ochii lui erau pur şi simplu superbi.”
După trei luni de recuperare, motanul în vârstă de 6 ani era complet schimbat – şi a stabilit o legătură specială cu Morales. Oriunde aceasta se ducea, el o urmărea şi ea era singura care îl putea mângâia mai mult de câteva secunde. În apropierea altor oameni reacţiona nervos şi temător – dar cu Morales alături, Cotton a devenit prietenos şi încrezător.
„Dacă mă duc în altă cameră, el mă aşteaptă în faţa uşii mieunând”, povesteşte Morales. „Doarme cu mine, rămâne alături de mine tot timpul… Avem o relaţie minunată. Este un bun comunicator şi iubeşte să miaune”.
După tot ce a îndurat, Cotton trăieşte în sfârşit viaţa pe care o merită – şi, mai presus de toate, Morales este recunoscătoare că l-a găsit. Desigur, şi Cotton simte la fel.
„Am primit o mulţime de cereri de adopţie, dar până la urmă mi-am dat seama cât de ataşat este de mine”, spune Morales. „Nu am avut curajul să îl expun unei alte schimbări majore. Trecuse deja prin atât de multe…”
Cotton este atât de fericit că a devenit membru permanent al familiei, iar acum îşi petrece zilele relaxându-se, jucându-se şi urmărindu-şi stăpâna oriunde merge.
„Este atât de frumos şi este prietenul perfect pentru familia noastră”, recunoaşte Morales. „Pisicile, precum Cotton, depind de oameni pentru a se vindeca, pentru că nu pot cere întotdeauna ajutor… Sunt sigură că mulţi oameni l-au ignorat când l-au văzut cât de bolnav era, dar bietul de el aştepta doar ca cineva să-i dea o şansă.„
Ţi-a plăcut acest articol?
