Abandonată şi fără ca nimeni drag să-i fie aproape, nu a învăţat niciodată să bea dintr-un biberon şi a fost neglijată mai tot timpul. Abia putea să-şi ţină capul în sus şi nu a cunoscut niciodată ce înseamnă dragostea sau confortul în scurta ei viaţă de până atunci.
Pe cealaltă parte a globului, Eryn creştea doi copii împreună cu soţul ei, Chris. Pur şi simplu s-a întâmplat să răsfoiască fotografiile cu copii adoptabili de pe Facebook când a văzut o poză cu Primrose. Copilul i-a frânt inima şi ceva din interiorul ei i-a spus că trebuie să depună toate eforturile pentru a o adopta pe acea fetiţă.
S-au zbătut pentru a strânge banii necesari pentru adopţie, iar când au ajuns la ea, fetiţa avea febră şi era foarte bolnavă. În acel moment nu ştiau sigur dacă Primrose era suficient de sănătoasă ca să poată fi adoptată şi pentru a putea pleca acasă cu noua ei familie. Din fericire, Eryn, Eric şi Primrose au depăşit toate greutăţile şi au putut merge acasă, împreună.
După ce Primrose îşi petrecuse cu familia ei puţin peste o lună, Eryn a dorit printr-o postare să-i aducă un omagiu noii sale fiice.
Ea a scris:
„Aceştia sunt ochii unei mame care s-au odihnit doar 4 ore aseară. Şi mâinile care au susţinut şi mângâiat spatele unui copil timp de 45 de minute doar pentru a-i reaminti de fiecare dată că ‘Cineva este aici pentru tine’. O inimă care se înşală cumva de cel puţin 1.000.000 de ori pe zi. Un cap plin de întrebări, nelinişte şi frică. E o harababură. O harababură totală. Şi viaţa este complet dată peste cap, pentru că… Primrose Lin.”
„Acesta este un copil care până acum 38 de zile nu a cunoscut confortul de a fi ţinut în braţe o mare parte din zi. Care nu ştia că cineva va veni la ea când ea îl va striga pe limba ei dulce. Nu ştia că ar putea bea dintr-un biberon fără a-i ajunge lichidul direct în plămânii ei mici. Nu avea idee că o surioară mai mare ar putea să o îmbrăţişeze mai bine decât oricine, iar un frate mai mare ar putea-o gâdila până va ajunge să chicotească de bucurie.”
„Acesta este un copil care în urmă cu 38 de zile a primit o mamă şi un tată. Pe care nu îi poate vedea sau auzi. Pe care nu îi înţelege în totalitate. Care au dus-o departe de tot ceea ce ştia, oricât de gravă ar fi fost realitatea şi au aşezat-o în mijlocul unei familii. O mamă şi un tată care au urmărit-o luptând pentru propria viaţă, care au plâns lângă trupul ei febril, care s-au zbătut prin spitalele din lumea a treia şi s-au prefăcut că sunt curajoşi – pentru că… asta fac mămicile şi tăticii. Ne poziţionăm în faţa tuturor temerilor pentru copiii noştri, nu-i aşa?”
Deşi fetiţa mai are un drum lung de parcurs, ea face progrese în fiecare zi. Învaţă să aibă încredere în noua ei familie. Ea a aflat că atunci când plânge, cineva vine să o mângâie sau să se asigure că nevoile ei sunt auzite şi luate în seamă. A învăţat ce înseamnă dragostea părinţilor, a unui frăţior şi a unei surori şi ştie că este mereu în siguranţă.
A petrecut atât de mult timp singură şi a fost tratată cu atâta nepăsare, încât să înveţe să iubească şi să fie iubită acum reprezintă o adevărată provocare pentru ea.
Cu cât familia o iubeşte şi o educă pe Primrose, cu atât îi va fi mai uşor micuţei pe termen îndelungat. Deşi se va confrunta mereu cu probleme de vedere şi de auz, există încă o şansă ca ea să poată trăi o viaţă normală, având alături o familie care o iubeşte şi o răsfăţa în fiecare zi necondiţionat.
Richard Bach spunea: „Legătura esenţială dintr-o familie autentică nu este cea a sângelui, ci a respectului şi bucuriei pentru viaţa fiecărui membru al ei.” Distribuiţi dacă sunteţi de acord!
Ţi-a plăcut acest articol?
