Femeia a început să se plimbe prin magazin în căutarea unui acvariu încăpător care să-l găzduiască pe nefericitul chiriaş. Era convinsă că peştele nu va rezista şi va muri în aceeaşi seară, dar era hotărâtă să-l ajute să-şi trăiască ultimele clipe într-un mod demn şi nu într-un borcan aşezat pe raftul întunecat al unui magazin.
Aşa că l-a luat pe Beta acasă, a umplut acvariul, a adăugat în apă câţiva dezinfectanţi pe care i-a cumpărat pentru a o trata şi a aşteptat. Peştele a stat nemişcat mult timp aşteptându-se la ce se putea mai rău.
După o săptămână de linişte aproape totală, voinţa peştelui şi dragostea femeii au început să-şi facă efectul. Peştele Betta a început să înoate timid în acvariul său… Cu siguranţă putea fi considerat un prim semn bun!
Grija şi hrana din belşug au început să revigoreze culoarea violetă a peştelui, care şi-a căpătat încet, încet, tonurile schimbătoare tipice speciei sale.
Încet, coada şi celelalte aripioare au început să i se regenereze. A fost nevoie de aproximativ 4 săptămâni pentru a vedea unele schimbări, dar rezultatul a fost peste toate aşteptările: Victoria nu se aştepta ca sub masca unei creaturi atât de modeste să existe un Betta Splendens atât de frumos, care acum înota cu mândrie dintr-o parte în cealaltă a acvariului.
Când a fost clar că peştele trecuse de perioada critică, Victoria a decis să-i dea un nume şi l-a numit Argo. Acvariul său, iniţial gol şi aseptic, a fost transformat într-un labirint de plante, pietre şi alte obiecte decorative. Acum, Argo ocupă un loc de cinste în casa femeii şi de fiecare dată, când o aşteaptă cu botul ridicat, pare să-i mulţumească pentru că i-a salvat viaţa.
Cel mai adesea peştii sunt trataţi ca nişte obiecte şi sunt uitaţi în acvarii minuscule. De fapt, cei din specia Betta, pe lângă faptul că sunt de o frumuseţe aparte, au o personalitate frumoasă şi sunt animale de companie perfecte. Nu au nevoie de multă îngrijire: au nevoie doar de un acvariu adecvat (nu cele minuscule pe care le găsiţi pe piaţă!), apă la temperatura potrivită, mâncare… şi puţină atenţie!
Ţi-a plăcut acest articol?