Bob a fost un om fără adăpost, cunoscut de localnici ca fiind o persoană timidă şi rezervată; a trăit singur şi fără familie aproape întotdeauna. Când l-a întâlnit, Dena a simţit că trebuie să facă mult mai mult decât să urmeze procedura obişnuită.
Din acel moment, a adoptat practic bătrânul de parcă ar fi fost tatăl său bunicul său. I-a luat cazare şi a încercat să aibă grijă de el cât de bine a putut. Starea de sănătate a bărbatului nu era deloc bună.
Drept urmare, Bob a fost internat în spital. Dena stătea lângă el de parcă era cea mai iubitoare dintre fiice. Unul dintre colegii femeii a imortalizat-o în timpul unei vizite la spital, postând fotografia pe reţelele de socializare. A doua zi după publicarea pozei, bietul Bob a murit. A fost o durere extraordinară pentru această poliţistă cu inimă mare: a simţit că şi-a pierdut cu adevărat o rudă. Existenţa acelui bătrân drag nu a fost cu siguranţă uşoară, dar în ultimele sale zile, din fericire, a găsit confort în dragostea neaşteptată a unei persoane cu suflet bun.
Toţi suntem născuţi dintr-un tata şi o mamă. Unii îi pierdem prea curând; alţii de-a lungul anilor, existând şi aceia care cresc fără să ajungă să-i cunoască vreodată.
Bob a avut o viaţă grea şi tristă, dar după atâta amar şi singurătate a plecat dintre noi cu dragostea familiei pe care a meritat-o dintotdeauna.
Ţi-a plăcut acest articol?
